I zitelli geneticamente mudificati rimpiazzaranu prestu l'omu tradiziunale

I zitelli geneticamente mudificati rimpiazzaranu prestu l'omu tradiziunale
CREDITU IMAGE:  

I zitelli geneticamente mudificati rimpiazzaranu prestu l'omu tradiziunale

    • Autore nomu
      Spencer Emmerson
    • Autore Twitter Handle
      @Quantumrun

    Storia completa (aduprate SOLAMENTE u buttone "Paste From Word" per copià è incollà in modu sicuru u testu da un documentu Word)

    "U futuru micca troppu luntanu".

    Probabilmente ùn hè micca a prima volta chì avete vistu queste parolle strette inseme. In fatti, hè una base di quasi ogni trama o sinopsi scritta per l'ultime film di fantascienza. Ma va bè - hè per quessa chì andemu à vede sti filmi di sci-fi in u primu locu.

    U cinema hè sempre statu di scappà di a nostra vita di u ghjornu per qualcosa di sfarente. Sci-fi tende à esse l'ultima forma di escape cinematograficu, è e parolle "futuru micca troppu distante" permettenu à i scrittori è i direttori di colma a distanza trà u presente è u futuru cun facilità.

    L'audienza volenu sapè ciò chì vene dopu - a ciencia fiction furnisce questu.

    Attualmente in streaming su Netflix Canada hè u filmu di fantascienza di u 1997 Gattaca, chì presenta Ethan Hawke è Uma Thurman chì campanu in una sucità futurista induve l'ADN ghjoca un rolu primariu in a determinazione di a classa suciale. Cum'è parechji altri filmi di fantascienza, a so pagina di Wikipedia include e parolle "futuru micca troppu distante" cum'è u principale di a so descrizzione di trama.

    Solu dui decennii timidi da u so vinti anniversariu, GattacaA classificazione di u generu pò esse cambiatu da "scienza finzione" à solu "scienza".

    Un articulu recente da u situ web U Cambiamentu Dentru, hà revelatu chì circa 30 zitelli geneticamente modificati eranu nati in i Stati Uniti. Di quelli trenta zitelli, "quindici ... sò nati in l'ultimi trè anni per u risultatu di un prugramma sperimentale à l'Istitutu per a Medicina Riproduttiva è a Scienza di San Barnabas in New Jersey".

    À questu puntu, u scopu di l'omu geneticu mudificatu ùn hè micca di creà l'omu perfettu; invece, hè destinatu à aiutà e donne chì anu prublemi à cuncepisce i so figlioli.

    U prucessu, cum'è descrittu in l'articulu, include "geni extra da un donatore femminile ... inseriti in [l' ova] prima ch'elli sò fertilizati in un tentativu di permette di cuncepisce".

    Purtà a vita in u mondu hè cunsideratu una di e cose più belle di u mondu, se micca u più. Permettenu à e donne in tutti i campi di a vita l'uppurtunità di cuncepisce u so propiu figliolu certamente aumenta a nuzione chì stu prucessu hè utilizatu per u bonu di l'umanità, ma ci sò parechji chì tendenu à ùn esse d'accordu.

    In fattu, l'articulu punta à una maiuranza di a cumunità scientifica chì teme chì "alterendu a linea germinativa umana - in effetti cuntrullà cù a stessa maquillaje di a nostra spezia - hè una tecnica evitata da a vasta maiuranza di i scientisti di u mondu".

    A vera storia di a fantascienza

    Stu aspettu eticu di l'avanzamenti scientifichi hè una trama populari in parechji filmi di fantascienza, è serà in piena mostra in maghju quandu l'ultimu di Bryan Singer. X-Men u film hè in u cinema.

    lu X-Men A serie, in u so core, hè sempre stata di l'esterni chì cercanu di truvà u so modu in una sucità chì ricusa di accettà per via di a paura. Ancu s'ellu certi pò dì chì u cambiamentu hè una bona cosa, ci sò assai più chì crede chì a ghjente hè spaventata di u cambiamentu. As U Cambiamentu Dentru articulu pari di riprisentà, u timore di cambià hè esattamente ciò chì serà u casu.

    Tags
    Catigurìa
    Campu tematicu