Diagnosticul Burnout: un pericol profesional pentru angajatori și angajați

• Autor:
• Numele autorului

  Previziune Quantumrun
• 6 Iunie, 2022

Rezumat perspectivă

Definiția rafinată a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a burnout-ului ca o gestionare greșită a stresului cronic la locul de muncă, mai degrabă decât doar un sindrom de stres, facilitează o înțelegere și o abordare mai nuanțată a sănătății mintale la locul de muncă. Această schimbare încurajează corporațiile și instituțiile de învățământ să abordeze în mod proactiv factorii de stres și să promoveze medii care acordă prioritate bunăstării mentale. Guvernele pot recunoaște, de asemenea, nevoia de a cultiva reziliența mentală în comunități, direcționând politicile către controale regulate de sănătate mintală și încurajând planificarea urbană care ia în considerare bunăstarea mintală a locuitorilor.

Contextul diagnosticului de burnout

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat definiția clinică a burnout-ului. Înainte de 2019, burnout-ul era considerat un sindrom de stres, în timp ce actualizarea OMS îl specifică ca fiind gestionarea defectuoasă a stresului cronic la locul de muncă. 

Potrivit Institutului American de Stres, în 2021, aproape 50% dintre lucrători ar putea gestiona stresul legat de muncă. Institutul Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă a subliniat această statistică dezvăluind că majoritatea oamenilor își asociază problemele de sănătate cu stresul la locul de muncă, mai degrabă decât cu provocările financiare sau familiale. Definiția actualizată a burnout-ului de către OMS în 2019, în cea de-a 11-a revizuire a clasificării internaționale a bolilor (ICD-11), este semnificativă deoarece menționează rolul stresului la locul de muncă ca cauză principală. 

OMS definește trei criterii principale de diagnostic în legătură cu burnout: epuizare severă, productivitate scăzută la locul de muncă și un lucrător nemulțumit de cariera sa. Definițiile clare pot ajuta psihiatrii să diagnosticheze epuizarea clinică și să elimine stigmatizarea asociată cu diagnosticul. De asemenea, poate ajuta psihiatrii și psihologii să abordeze cauzele subiacente, cum ar fi teama de eșec sau de a fi percepuți ca slabi. În plus, burnout-ul poate duce la tulburări mentale precum depresia și anxietatea, având un impact asupra productivității și a relațiilor profesionale și personale. Datorită suprapunerii simptomelor, un diagnostic de burnout include excluderea problemelor comune precum anxietatea, tulburările de adaptare și alte tulburări de dispoziție. 

Impact perturbator

OMS a fost implicată activ în colectarea datelor din 2020 pentru a crea linii directoare detaliate pentru gestionarea epuizării clinice, un pas care se anticipează să ajute profesioniștii din domeniul sănătății în formularea planurilor de tratament adaptate pacienților individuali pentru un control mai bun al simptomelor. Se așteaptă ca această dezvoltare să favorizeze o înțelegere mai profundă a prevalenței și impactului tulburării pe măsură ce mai multe cazuri ies la lumină. Pentru persoanele care se confruntă cu burnout, acest lucru înseamnă acces la soluții de asistență medicală mai bine direcționate și mai eficiente, care pot duce la îmbunătățirea bunăstării mentale în timp. Mai mult decât atât, deschide calea către o societate în care sănătății mintale i se acordă o importanță primordială, încurajând oamenii să caute ajutor fără stigmatizare.

În peisajul corporativ, parametrii redefiniți ai epuizării sunt văzuți ca un instrument pe care Resurse Umane îl poate utiliza pentru a reînnoi politicile de management al angajaților, asigurându-se că indivizii primesc îngrijirea, sprijinul și beneficiile necesare, inclusiv timp liber adecvat dacă sunt diagnosticați cu epuizare. Mai mult, se așteaptă ca instituțiile de învățământ, inclusiv școli și colegii, să reevalueze și să modifice elementele care induc stres, lărgând spectrul de opțiuni de tratament disponibile atât studenților, cât și membrilor facultății. Această abordare proactivă poate duce la un mediu de învățare care este mai propice pentru bunăstarea mentală.

Guvernele joacă un rol esențial în direcționarea societății către un viitor în care burnout-ul este gestionat eficient. O politică actualizată de management al epuizării este probabil să stimuleze o tendință în care companiile adoptă în mod voluntar măsuri pentru a preveni angajații să ajungă la o stare de epuizare, promovând o cultură a muncii mai sănătoasă. Această tendință se poate scurge și în mediile educaționale, încurajându-i să ofere opțiuni de tratament sporite și să creeze medii mai puțin stresante, încurajând o generație care este atât productivă, cât și rezistentă mental. 

Implicațiile diagnosticului de burnout

Implicațiile mai largi ale epuizării devenind recunoscute ca o amenințare gravă pentru sănătatea persoanelor pot include:

• O creștere a numărului de locuri de muncă care își modifică politicile de bază privind orele pentru a se asigura că angajații își pot termina sarcinile în timpul orelor de lucru.
• Destigmatizarea termenului „burnout” pe măsură ce locurile de muncă devin mai acomodative pentru angajații care se confruntă cu această afecțiune.
• Modificarea modulelor de formare pentru personalul de sănătate mintală, psihologi și consilieri pentru a-i dota cu abilitățile necesare pentru a ajuta pacienții în mod eficient, ceea ce poate duce la un sistem de sănătate care este mai abil în gestionarea unei game de probleme de sănătate mintală.
• O schimbare a modelelor de afaceri pentru a încorpora sănătatea mintală ca aspect de bază, companiile care investesc mai mult în sprijinul pentru sănătatea mintală a angajaților.
• Guvernele care introduc politici care încurajează controalele regulate de sănătate mintală, similare controalelor de sănătate fizică, promovând o societate care consideră sănătatea mintală și fizică la fel de importantă.
• O potențială creștere a numărului de startup-uri și aplicații care se concentrează pe bunăstarea mentală, oferind servicii precum consiliere virtuală și ateliere de gestionare a stresului.
• Școlile și colegiile își revizuiesc programele pentru a integra discipline care se concentrează pe bunăstarea mintală, hrănind o generație care este mai conștientă și mai echipată pentru a face față provocărilor de sănătate mintală.
• O potențială schimbare în planificarea urbană pentru a include mai multe spații verzi și zone de agrement, deoarece guvernele și comunitățile recunosc rolul mediului în sănătatea mintală.
• O potențială schimbare a polițelor de asigurare pentru a acoperi mai cuprinzător tratamentele de sănătate mintală, încurajând persoanele să caute ajutor fără a-și face griji cu privire la constrângerile financiare.

Întrebări de luat în considerare

• Credeți că cazurile de burnout clinic vor crește între 2022 și 2032? De ce sau de ce nu? 
• Crezi că mai mulți oameni care folosesc sisteme de lucru la distanță în locurile lor de muncă contribuie la creșterea epuizării la locul de muncă?