Politica externă corporativă: Companiile devin diplomați influenți

CREDIT DE IMAGINE:
Imagine de credit
iStock

Politica externă corporativă: Companiile devin diplomați influenți

Politica externă corporativă: Companiile devin diplomați influenți

Textul subtitlului
Pe măsură ce afacerile devin mai mari și mai bogate, ele joacă acum un rol în luarea deciziilor care modelează diplomația și relațiile internaționale.
    • Autor:
    • Numele autorului
      Previziune Quantumrun
    • Ianuarie 9, 2023

    Unele dintre cele mai mari companii din lume au acum suficientă putere pentru a modela politica globală. În acest sens, noua decizie a Danemarcei de a-l numi pe Casper Klynge drept „ambasador al tehnologiei” în 2017 nu a fost o cascadorie publicitară, ci o strategie bine gândită. Multe țări au urmat exemplul și au creat poziții similare pentru a soluționa dezacordurile dintre conglomeratele tehnologice și guverne, pentru a lucra împreună pe interese comune și pentru a forma parteneriate public-privat. 

    Contextul politicii externe corporative

    Potrivit unui articol publicat în Grupul European pentru Studii Organizaționale, încă din secolul al XVII-lea, corporațiile au încercat să-și exercite influența asupra politicii guvernamentale. Cu toate acestea, anii 17 au cunoscut o creștere semnificativă a amplorii și tipului de tactici utilizate. Aceste eforturi urmăresc să influențeze dezbaterile politice, percepțiile publice și implicarea publicului prin colectarea de date. Alte strategii populare includ campanii în rețelele sociale, parteneriate strategice cu organizații non-profit, publicații în organizațiile de știri majore și lobby deschis pentru legile sau reglementările dorite. De asemenea, companiile strâng fonduri de campanie prin intermediul comitetelor de acțiune politică (PAC) și colaborează cu grupuri de reflecție pentru a modela agendele de politici, influențând dezbaterile legislative în instanța opiniei publice.

    Un exemplu de executiv Big Tech devenit om de stat este președintele Microsoft, Brad Smith, care se întâlnește în mod regulat cu șefii de stat și miniștrii de externe despre eforturile de hacking ale Rusiei. El a dezvoltat un tratat internațional numit Convenția Digitală de la Geneva pentru a proteja cetățenii împotriva atacurilor cibernetice sponsorizate de stat. În documentul de politică, el a îndemnat guvernele să creeze un acord prin care să nu atace serviciile esențiale, cum ar fi spitalele sau companiile electrice. O altă interdicție sugerată este atacarea sistemelor care, atunci când sunt distruse, ar putea dăuna economiei globale, cum ar fi integritatea tranzacțiilor financiare și a serviciilor bazate pe cloud. Această tactică este doar un exemplu al modului în care firmele de tehnologie își folosesc din ce în ce mai mult influența pentru a convinge guvernele să creeze legi care ar fi în general benefice pentru aceste firme.

    Impact perturbator

    În 2022, site-ul de știri The Guardian a lansat o expunere despre modul în care companiile energetice din SUA au făcut lobby în secret împotriva energiei curate. În 2019, senatorul de stat democrat José Javier Rodríguez a propus o lege prin care proprietarii ar putea să-și vândă chiriașilor energie solară ieftină, reducând profiturile titanului energetic Florida Power & Light (FPL). FPL a angajat apoi serviciile Matrix LLC, o firmă de consultanță politică care a deținut puterea în culise în cel puțin opt state. Următorul ciclu electoral a dus la înlăturarea lui Rodríguez din funcție. Pentru a asigura acest rezultat, angajații Matrix au canalizat bani în reclame politice pentru un candidat cu același nume de familie ca Rodríguez. Această strategie a funcționat prin împărțirea votului, rezultând victoria candidatului dorit. Cu toate acestea, s-a dezvăluit ulterior că acest candidat a fost mituit pentru a intra în cursă.

    În mare parte din sud-estul SUA, marile utilități electrice operează ca monopoluri cu consumatori captivi. Se presupune că ar trebui să fie strict reglementate, dar câștigurile lor și cheltuielile politice necontrolate le fac unele dintre cele mai puternice entități dintr-un stat. Potrivit Centrului pentru Diversitate Biologică, firmelor de utilități din SUA li se permite puterea de monopol pentru că ar trebui să promoveze interesul public general. În schimb, își folosesc avantajul pentru a păstra puterea și a corupe democrația. Au existat două anchete penale în campania împotriva lui Rodríguez. Aceste investigații au condus la acuzații împotriva a cinci persoane, deși Matrix sau FPL nu au fost acuzate de nicio infracțiune. Criticii se întreabă acum care ar putea fi ramificațiile pe termen lung dacă afacerile modelează în mod activ politica internațională.

    Implicațiile politicii externe corporative

    Implicațiile mai largi ale politicii externe corporative pot include: 

    • Firmele de tehnologie își trimit în mod obișnuit reprezentanții să participe la convenții importante, cum ar fi conferințele Națiunilor Unite sau G-12, pentru a contribui la discuțiile cheie.
    • Președinții și șefii de stat invită din ce în ce mai mult directori generali interni și internaționali la întâlniri oficiale și vizite de stat, așa cum ar face-o cu ambasadorul unei țări.
    • Mai multe țări care creează ambasadori tehnologici pentru a-și reprezenta interesele și preocupările respective în Silicon Valley și alte centre tehnologice globale.
    • Companiile cheltuiesc foarte mult pe lobby-uri și colaborări politice împotriva proiectelor de lege care le-ar limita domeniul de aplicare și puterea. Un exemplu în acest sens ar fi Big Tech vs legile antitrust.
    • Incidente în creștere de corupție și manipulare politică, în special în industria energetică și a serviciilor financiare.

    Întrebări de comentat

    • Ce pot face guvernele pentru a echilibra puterea companiilor în elaborarea politicilor globale?
    • Care sunt celelalte pericole potențiale ca companiile să devină influente politic?

    Referințe de perspectivă

    Următoarele linkuri populare și instituționale au fost menționate pentru această perspectivă: