Cuscenza dopu a morte

Cuscenza dopu a morte
CREDITU IMAGE:  

Cuscenza dopu a morte

    • Autore nomu
      Corey Samuel
    • Autore Twitter Handle
      @CoreyCorals

    Storia completa (aduprate SOLAMENTE u buttone "Paste From Word" per copià è incollà in modu sicuru u testu da un documentu Word)

    U cervellu umanu conserva una sorta di cuscenza dopu chì u corpu hè mortu è u cervellu hè chjusu? U studiu AWARE fattu da circadori di l'Università di Southampton in u Regnu Unitu dice sì.

    I studii anu dimustratu chì puderia esse pussibule per u cervellu di mantene una sorta di cuscenza per un pocu tempu dopu chì u corpu è u cervellu hè statu pruvatu clinicamente mortu. Sam Parnia, un duttore in l'Hospital di l'Università di Stony Brook è capu di u studiu AWARE di u Prughjettu di Cuscenza Umana, hà dettu: "L'evidenza chì avemu finu à avà hè chì a cuscenza umana ùn hè micca annientata [dopu a morte] .... Cuntinueghja per uni pochi d'ore dopu a morte, ancu s'ellu in un statu di hibernazione ùn pudemu micca vede da l'esternu.

    CUSCIENTI hà studiatu 2060 persone da 25 diversi ospedali in u Regnu Unitu, i Stati Uniti è l'Austria, chì avianu subitu un arrestu cardiacu per pruvà a so ipotesi. I pazienti à arrestu cardiacu sò stati utilizati com'è area di studiu cum'è l'arrestu cardiacu, o l'arrestu di u core, hè cunsideratu "sinonimu di morte." Fora di queste 2060 persone, 46% anu sentitu un certu livellu di cuscenza in u tempu dopu chì sò stati pronunziati clinicamente morti. Interviste dettagliate sò state realizate cù 330 di i pazienti chì avianu ricordi di l'avvenimentu, u 9% di i quali spiegà un scenariu chì s'assumiglia à un avvenimentu di sperienza vicinu à a morte, è u 2% di i pazienti ricurdavanu una sperienza fora di u corpu.

    Una sperienza vicinu à a morte (NDE) pò accade quandu una persona hè in una situazione medica chì mette in vita; ponu percive illusioni vividi o allucinazioni, è emozioni forti. Queste visioni ponu esse nantu à l'avvenimenti passati, o un sensu di ciò chì succede intornu à e so persone in quellu puntu in u tempu. Hè descrittu da Olaf Blanke è Sebastian Dieguezin Lascià u corpu è a vita daretu: Esperienza fora di u corpu è vicinu à a morte cum'è "...qualsiasi sperienza perceptiva cuscente chì si faci durante... un avvenimentu in u quale una persona puderia moriri o esse uccisa assai facilmente [...] ma sopravvive comunque...".

    Una sperienza fora di u corpu (OBE), hè descritta da Blanke è Dieguez cum'è quandu a percepzione di una persona si trova fora di u so corpu fisicu. Hè spessu informatu chì vedenu u so corpu da una pusizione extracorporea elevata. Hè cresce chì a cuscenza dopu a morte hè una estensione di l'esperienze vicinu à a morte è l'esperienze fora di u corpu.

    Ci hè assai scetticismu intornu à u sughjettu di a cuscenza dopu a morte. Ci hà da esse abbastanza evidenza per sustene u ricordu di l'avvenimenti da u paziente. Cum'è cù qualsiasi bona ricerca scientifica, più evidenza avete sustene a vostra teoria, più plausibile hè. I risultati di u studiu AWARE ùn anu micca solu dimustratu chì hè pussibule per e persone avè qualchì livellu di cuscenza dopu chì u so corpu hè mortu. Hà dimustratu ancu chì u cervellu pò stà vivu è funziunà à un certu puntu per più di ciò chì si crede prima.

    Cundizioni di a Cuscenza

    A causa di a natura di l'evidenza in a ricerca NDE è OBE, hè difficiule di identificà a ragione esatta o a causa di questi avvenimenti cuscenti. A morte clinica hè definita cum'è quandu u cori è / o i pulmoni di una persona anu cessatu di travaglià, un prucessu chì si credeva chì era irreversibile. Ma attraversu l'avanzamenti di a scienza medica, avà sapemu chì questu ùn hè micca u casu. A morte hè definita cum'è a fine di a vita di una cosa vivente o a fine permanente di i prucessi vitali di u corpu in a so cellula o tissutu. Per chì una persona sia legalmente morta, ùn deve esse attività zero in u cervellu. Per stabilisce se una persona hè sempre cuscente dopu a morte dipende da a vostra definizione di morte.

    A maiò parte di i morti clinichi sò sempre basati nantu à a mancanza di un battitu di cori o di i pulmoni chì ùn funzionanu micca, ancu s'è l'usu di l'elettroencefalogramma (EEG), chì misura l'attività di u cervellu, hè sempre più utilizatu in l'industria di a salute. Questu hè fattu cum'è un requisitu legale in certi paesi, è ancu perchè dà à i medichi una indicazione megliu di u statutu di u paci. Cum'è un puntu di ricerca per a cuscenza dopu a morte, l'usu di un EEG serve com'è un indicatore di ciò chì u cervellu passa à u mumentu di l'arrestu cardiacu, postu chì hè difficiule di sapè ciò chì succede à u cervellu in quellu tempu. Sapemu chì ci hè un piccu in l'attività cerebrale durante un attaccu di cori. Questu puderia esse duvuta à u corpu chì invià un "signale d'angoscia" à u cervellu, o per via di droghe chì sò amministrate à i pazienti durante a risuscitazione.

    Hè pussibule chì u cervellu hè sempre funziunendu à livelli più bassi chì l'EEG ùn pò micca detectà. A poca risuluzione spaziale di un EEG significa chì hè solu prufessore à detectà impulsi elettronichi superficiali in u cervellu. Altre onde cerebrali, più interne, puderanu esse difficili o impussibili per a tecnulugia EEG attuale per detectà.

    Aumentu di a Cuscenza

    Ci hè parechje pussibulità per quessa chì a ghjente hà vicinu à a morte o fora di u corpu, è se u cervellu di una persona pò ancu esse una sorta di cuscenza dopu chì hè mortu. U studiu AWARE hà truvatu chì a cuscenza resta in un "statu hibernatu" dopu chì u cervellu hè mortu. Cumu u cervellu faci questu senza impulsi o alcuna capacità di almacenà ricordi ùn hè micca cunnisciutu, è i scientisti ùn ponu micca truvà una spiegazione per questu. Tuttavia, certi scientisti credi chì ci pò esse una spiegazione micca tutte e persone chì anu vicinu à a morte o sperienze fora di u corpu.

    Sam Parnia pensa: "Una proporzione più alta di persone pò avè sperienze di morte vivida, ma ùn li ricurdate micca per l'effetti di a ferita cerebrale o di droghe sedative nantu à i circuiti di memoria". In cunseguenza, hè per u listessu mutivu chì certi crede chì l'esperienze sò un ricordu chì u cervellu s'implante nantu à sè stessu. Questu puderia esse sia una stimulazione in u cervellu sia un mecanismu di coping chì u cervellu usa per trattà cù u stress di quasi more.

    I pazienti à arrestu cardiacu sò datu parechje droghe quandu sò amministrati in un ospedale. Drugs chì agisce assedativi o stimulanti, chì ponu influenzà u cervellu. Questu hè cumminatu cù alti livelli di adrenalina, a mancanza di l'ossigenu chì u cervellu riceve, è u stress generale di un attaccu di cori. Questu pò influenzà ciò chì una persona sperimenta è ciò chì ponu ricurdà di u tempu di l'arrestu cardiacu. Hè ancu pussibule chì queste droghe mantene u cervellu vivu in un statu più bassu chì seria difficiuli di detectà.

    A causa di una mancanza di dati neurologichi intornu à l'ora di a morte, hè difficiule di sapè s'ellu u cervu era veramente mortu. Se a perdita di a cuscenza ùn hè micca stata diagnosticata indipindentamente da un esame neurologicu, chì hè comprensibilmente difficiule è micca una priorità, ùn pudete micca definitivamente dì chì u cervellu hè mortu. Gaultiero Piccinini et Sonya Bahar, da u Dipartimentu di Fisica è Astronomia è u Centru per a Neurodinamica di l'Università di Missouri hà dichjaratu "Se e funzioni mentali si facenu in strutture neurali, e funzioni mentali ùn ponu micca sopravvive à a morte di u cervellu".

     

    Tags
    Catigurìa
    Campu tematicu