Fragilitatea conținutului digital: este posibilă conservarea datelor chiar și astăzi?

CREDIT DE IMAGINE:
Imagine de credit
iStock

Fragilitatea conținutului digital: este posibilă conservarea datelor chiar și astăzi?

Fragilitatea conținutului digital: este posibilă conservarea datelor chiar și astăzi?

Textul subtitlului
Având petaocteți în continuă creștere de date esențiale stocați pe Internet, avem capacitatea de a păstra în siguranță această hoardă de date în creștere?
    • Autor:
    • Numele autorului
      Previziune Quantumrun
    • Noiembrie 9, 2021

    Era digitală, deși abundă în oportunități, prezintă provocări semnificative, inclusiv păstrarea și securitatea conținutului digital. Evoluția constantă a tehnologiei, protocoalele subdezvoltate de gestionare a datelor și vulnerabilitatea fișierelor digitale la corupție necesită un răspuns concertat din partea tuturor sectoarelor societății. La rândul lor, colaborările strategice și îmbunătățirile tehnologice continue în managementul conținutului digital pot stimula creșterea economică, pot îmbunătăți calificarea forței de muncă și pot stimula dezvoltarea durabilă a tehnologiei.

    Contextul fragilității conținutului digital

    Creșterea erei informațiilor ne-a prezentat provocări unice care nu erau imaginate cu câteva decenii în urmă. De exemplu, evoluția constantă a hardware-ului, software-ului și limbajelor de codare utilizate pentru sistemele de stocare bazate pe cloud reprezintă un obstacol semnificativ. Pe măsură ce aceste tehnologii se schimbă, crește riscul ca sistemele învechite să devină incompatibile sau chiar să nu mai funcționeze, ceea ce pune în pericol securitatea și accesibilitatea datelor stocate în ele. 

    În plus, protocoalele de gestionare, indexare și documentare a cantităților mari de date stocate în bazele de date existente sunt încă la început, ceea ce ridică întrebări cheie cu privire la selecția și prioritizarea datelor pentru backup. Ce fel de date acordăm prioritate stocării? Ce criterii ar trebui să folosim pentru a determina care informații au valoare istorică, științifică sau culturală? Un exemplu important al acestei provocări este Arhiva Twitter de la Biblioteca Congresului, o inițiativă lansată în 2010 pentru a arhiva toate tweet-urile publice. Proiectul s-a încheiat în 2017 din cauza volumului din ce în ce mai mare de tweet-uri și a dificultății de a gestiona și a face accesibile astfel de date.

    Deși datele digitale nu se confruntă cu problemele de degradare fizică inerente cărților sau altor medii fizice, ele vin cu propriul set de vulnerabilități. Un fișier corupt singular sau o conexiune de rețea instabilă poate șterge conținutul digital într-o clipă, subliniind fragilitatea depozitului nostru de cunoștințe online. Atacul Garmin Ransomware din 2020 servește ca o reamintire clară a acestei vulnerabilități, în care un singur atac cibernetic a perturbat operațiunile companiei în întreaga lume, impactând milioane de utilizatori.

    Impact perturbator

    Pe termen lung, măsurile luate de biblioteci, depozite și organizații precum Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pentru a eficientiza conservarea datelor digitale ar putea avea implicații profunde. Colaborarea dintre aceste entități ar putea duce la crearea unor sisteme de backup mai rezistente, oferind o protecție pentru cunoștințele digitale acumulate la nivel mondial. Pe măsură ce astfel de sisteme se îmbunătățesc și devin mai răspândite, acest lucru ar putea însemna că informațiile critice rămân accesibile în ciuda problemelor tehnice sau a defecțiunilor sistemului. Proiectul Google Arts & Culture, inițiat în 2011 și încă în desfășurare, demonstrează o astfel de colaborare în care tehnologia digitală este utilizată pentru a păstra și a face accesibile cantități mari de artă și cultură la nivel global, asigurând în mod eficient moștenirea culturală a umanității.

    Între timp, concentrarea tot mai mare pe abordarea riscurilor de securitate cibernetică asociate cu sistemele bazate pe cloud este esențială pentru menținerea încrederii publicului și pentru asigurarea integrității datelor stocate. Progresele continue în domeniul securității cibernetice ar putea duce la dezvoltarea unei infrastructuri cloud mai sigure, reducând riscul de încălcare a datelor și sporind încrederea în sistemele digitale. Un exemplu în acest sens este Actul de pregătire pentru securitate cibernetică pentru calculul cuantic al guvernului SUA, care impune agențiilor să treacă la sisteme care rezistă chiar și celor mai puternice atacuri de calcul cuantic.

    În plus, actualizările și îmbunătățirile continue ale infrastructurilor digitale au ramificații dincolo de securitate. Ele pot influența peisajele juridice, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și confidențialitatea datelor. Această dezvoltare ar putea necesita modificări ale cadrelor legale existente sau elaborarea de noi legi în totalitate, care ar avea impact atât asupra sectorului privat, cât și asupra celui public.

    Implicațiile fragilității conținutului digital

    Implicațiile mai largi ale fragilității conținutului digital pot include:

    • Guvernele investesc masiv în sisteme cloud, inclusiv angajând mai mulți profesioniști IT pentru a se asigura că datele publice sunt securizate.
    • Bibliotecile care întrețin manuscrise și artefacte antice care investesc în tehnologii care le-ar permite să aibă o copie de rezervă online.
    • Furnizorii de securitate cibernetică își actualizează constant produsele împotriva atacurilor de hacking din ce în ce mai complexe.
    • Băncile și alte organizații sensibile la informații, care trebuie să asigure acuratețea și recuperarea datelor, se confruntă cu atacuri cibernetice mai sofisticate.
    • Un interes sporit pentru conservarea digitală, care duce la mai multe investiții în educația tehnologică, rezultând o forță de muncă îmbunătățită, pregătită să facă față provocărilor digitale viitoare.
    • Necesitatea de a echilibra conservarea datelor cu sustenabilitatea mediului conducând la inovarea tehnologiilor de stocare a datelor eficiente din punct de vedere energetic, contribuind la reducerea emisiilor de carbon în sectorul IT.
    • O pierdere pe scară largă a informațiilor critice în timp, ceea ce duce la lacune semnificative în cunoștințele noastre istorice, culturale și științifice colective.
    • Potențialul ca conținutul digital să fie pierdut sau manipulat stimulând neîncrederea în sursele de informații online, afectând discursul politic și formarea opiniei publice.

    Întrebări de luat în considerare

    • Crezi că este important să păstrezi un depozit online al informațiilor esențiale ale civilizației noastre? De ce sau de ce nu?
    • Cum vă asigurați că conținutul dvs. digital personal este păstrat?

    Referințe de perspectivă

    Următoarele linkuri populare și instituționale au fost menționate pentru această perspectivă:

    Digital Preservation Coalition Probleme de conservare