Cina, Cina, Cina: spettru cumunista o demucrazia in crescita?

Cina, Cina, Cina: spettru cumunista o demucrazia in crescita?
CREDITU IMAGE:  

Cina, Cina, Cina: spettru cumunista o demucrazia in crescita?

    • Autore nomu
      Jeremy Bell
    • Autore Twitter Handle
      @jeremybbell

    Storia completa (aduprate SOLAMENTE u buttone "Paste From Word" per copià è incollà in modu sicuru u testu da un documentu Word)

    A Cina ùn hè micca male 

    Pudete imaginà a stessa scena cù a bandiera americana è l'orizzonte di Chicago invece. Cina ùn hè micca una terra di agricultori di risu in cappelli di paglia cònica còmica. Ùn hè micca una terra di cumunisti leninisti inclinati à distrughje u mondu liberu. A maiò parte di l'Occidenti ùn capiscenu micca chì Shanghai o Pechino ùn sò micca terreni deserti pieni di smog più cà Parigi o Londra eranu durante a so Rivuluzione Industriale. U Partitu Cumunista Cinese mantene un cuntrollu strettu di u cumpurtamentu di i so citadini è di a so esposizione à a libertà d'espressione è di i media, ma i Cinesi volenu libertà è opportunità cum'è qualcunu. Restanu fideli in gran parte, iè, basatu annantu à u timore, ma soprattuttu basatu annantu à u fattu chì u CCP hà avutu un successu incredibile in u sviluppu di punta. Dopu tuttu, 680 milioni di Cinesi sò stati cacciati da a miseria estrema da u 1981 à u 2010. a riescita. Ma a liberalizazione vene, pianu pianu, ma sicuru.

    Cori è menti

    Cina si move in duie direzzione, è pò esse cunfusu per pruvà à predichendu quale parte vincerà à a fine. Cum'è tuttu ciò chì tocca à u futuru, ùn ci hè manera di sapè per sicuru. Mantenenu una ecunumia assai pianificata cù alti tassi di sussidi di u guvernu, ma aprenu ancu e porte à l'investimentu domesticu è internaziunale è a deregulazione di l'industria à un ritmu senza precedente.

    L'eredità di Mao hè morente. Dapoi a so morte è a rivoluzione ecunomica di Deng Xiaoping in u 1978, a distruzzione di u liberalismu è l'influenza occidentale forgiata durante a Rivuluzione Culturale hà cuminciatu à esse invertitu. A Cina, comunista di nome, hè in realtà assai più capitalista di l'amichi chè l'USA stessu. Per dà una idea di questu Nfatti, i 50 cungressisti americani più ricchi valenu $ 1.6 miliardi; i 50 delegati chinesi più ricchi à u Cungressu Naziunale di u Populu valenu $ 94.7 miliardi. In Cina u putere puliticu è i soldi sò assai più intrecciati, è da a cima di u nepotismu hè u nome di u ghjocu. Cum'è tali u CCP hè impegnatu in un ballu dilicatu per aumentà a so ricchezza, stifling u neoimperialismu occidentale è i media culturali, mentri à u stessu tempu incuragisce l'integrazione cù i mercati glubali è l'istituzioni internaziunali.

    U CCP cuntinueghja à rinfurzà a Cina intenzionalmente appiccitendu à l'autorità centrale. Hanu volutamente trascuratu di implementà ecunomica chjave riformi per u flussu liberu di capitali, cunvertibilità di valuta, stabilimentu di istituzioni finanziarii straniere, cumpetizione in u settore bancariu, è facilità d'investimentu è fà affari. Questu pò parenu regressive, ma quasi ogni nazione cù una storia di successu di u sviluppu hà cuminciatu cù l'isulazione da l'ecunumia straniera, chì impedisce u sviluppu più rapidu, per custruisce a so propria basa industriale. Questu li permette di apre l'ecunumia quandu sò abbastanza forti in u paese per evità di esse sfruttatu.  

    Ci hè ancu l'idea chì più l'ecunumia di a Cina si sviluppa, più a so classe media in crescita esigerà pulitica rapprisintazioni, stimulà a transizione demucratica. Per quessa, anu bisognu à piglià lentu è ghjucà sicuru. A stu stadiu, nimu pò furzà a demucrazia à a Cina, postu chì questu solu causaria una reazione naziunalista. Ma parechji di i so citadini è e persone in u mondu sò diventati più vocali nantu à a riforma positiva. U cuntinuu lotta di i citadini chinesi per risolve a corruzzione, l'abusu di i diritti umani è i disordini suciali in u so paese ùn cessanu micca; u focu hè statu allughjatu longu fà è u so momentu hè troppu forte.

    U massacru di a piazza Tiananmen in u 1989 hà dimustratu à u mondu chì u populu cinese hà a libertà in i so cori. Oghje, però, mentri tutti si ricordanu di quellu ghjornu fatidicu quandu Deng accunsentì à chjamà i tanki, sceglienu cullettivamente di scurdà di questu. Questu hè in parte per teme di u guvernu, ma soprattuttu perchè volenu solu avanzà è fucalizza nantu à u prugressu. Almenu questa era l'impressione chì aghju avutu quandu aghju viaghjatu è insignatu per 3 mesi in Pechino è paesi fora di Shanghai è Chengdu. Certi dicenu chì a Cina hè rigressu ritornu versu i ghjorni di Mao è massacru. A nutizia publica vene sempre da una sola fonte: CCTV. Facebook, Twitter è YouTube sò tutti bluccati. Instagram hè avà ancu bluccatu, cusì a demucrazia di Hong Kong prutesta l'imaghjini ùn circulanu micca. In u cortu termini, a libertà di spressione è u dissensu contr'à u partitu sò chjusu sempre più, questu hè veru, è una ripresa sistematica di i rivali pulitichi di Xi Jinping hè disfrazata cum'è una corruzzione. purge. Ma sta stretta prova u puntu - hè una risposta reazzione à una pupulazione liberalisante.

    Se a Cina vole a legittimità è a dirigenza internaziunali, ciò chì face, u so guvernu ùn averà altra scelta ma à diventà eventualmente più rappresentante. Cede l'autorità cintrali luntanu da u Partitu, però, rende u regime più vulnerable è propensu à l'aggressione. A guerra diventa più prubabile per un statu dimucratizatu perchè l'elite di u regime autocraticu in u putere diventanu più disperati. A Cina hè cusì grande, è l'inevitabbile aumentu ecunomicu previstu da a so grande dimensione dà origine à e forze destabilizzanti di a demucratizazione. Per quessa, i Stati Uniti si focalizeghjanu nantu à a coreografia di sta transizione, incorporendu a Cina in u sistema internaziunale di norme invece di perpetuà un ciculu viziosu di guerra. À longu andà, a libertà di cumunicazione è di spressione in l'internu è trà e nazioni aumenterà per cuncilià e differenze trà strutture di putere diametralmente opposte. Nimu ùn vole una guerra trà i paesi più putenti è militarizzati in a storia, soprattuttu a Cina perchè sanu ch'elli perderanu.

    Demucrazia di Hong Kong

    Hong Kong, una regione amministrativa speciale di a Cina cù un sensu indipendente di l'identità (e persone di Hong Kong ùn sò micca esattamente cun i cuntinenti), hè in prima linea di a liberalizazione cinese. Per avà, u so gridamentu per a vera demucrazia ùn pare micca troppu speranza. Dopu avè parlatu cù un capu studiente internaziunale prominente chì vulia micca esse chjamatu, pareva chì malgradu a tradizione di Hong Kong di mantene per i diritti umani è l'autodeterminazione, u so muvimentu hè troppu sconnessu per esse efficace.

    Hè impurtante chì i guverni capitalisti demucratici in l'Occidenti si difendenu per questi picciotti. Sfurtunatamente, u Regnu Unitu ùn hà micca preoccupatu di sustene a Rivuluzione Umbrella di u 2014 o di mantene a China rispunsevuli di l'accordu sino-britannicu di u 1984, chì stipulava chì dopu à u Trasferimentu, Hong Kong deve mantene u so capitalista precedente, è micca praticà u "socialista" di a China. Finu à u 2047. Ancu s'ellu u PCC in l'ultimi anni hà cimentatu u so cuntrollu efficace nantu à l'elezzioni di Hong Kong, parenu esse abbastanza interessatu à mantene a legittimità internaziunale chì anu permessu à u populu di Hong Kong di elettu una parte significativa di pro-demucrazia voci in u guvernu.