Cyborgs: Omu o macchina?

Cyborgs: Omu o macchina?
CREDITU IMAGE: Cyborg

Cyborgs: Omu o macchina?

    • Autore nomu
      Sean Marshall
    • Autore Twitter Handle
      @Quantumrun

    Storia completa (aduprate SOLAMENTE u buttone "Paste From Word" per copià è incollà in modu sicuru u testu da un documentu Word)

     

    Mentre chì un ambientalista imagina u mondu per esse mortu in u futuru per via di e cumpagnie petrolifere, u fisicu è autore Louis Del Monte descriva u futuru in una sola parolla: cyborgs. Per furtuna, a visione di u futuru di Del Monte ùn seguita micca u pupulare Interpretazione di Hollywood induve i cyborgs è l'omu sò in una battaglia senza fine per u destinu di u pianeta. Del Monte crede chì un futuru cù i cyborgs serà assai più dolce è accettatu da l'omu cà u futuru creatu da Hollywood.  

     

    In un articulu publicatu da a filiera CBS di Washington, Monte revela chì "L'intelligenza umana serà superata da u 2040, o micca più tardi da u 2045". Prima chì u ghjornu di u ghjudiziu sia vicinu, Monte crede chì a probabilità di l'omu di diventà cyborg hè basatu annantu à "L'allure ... [di] l'immortalità". Monte teorizza ancu chì l'omu eventualmente rimpiazzà i membri difetti cù quelli meccanichi. U prossimu passu seria di cunnette sti membri è altre parti artificiali à l'internet, chì permettenu l'ultime intelligenza artificiale in u web per unisce cù l'intelligenza umana.  

     

    In u so rapportu CBS, Monte stima chì "e macchine si fusioneranu lentamente cù l'omu, creendu ibridi umani-macchina è chì l'intelligenza umana serà superata da u 2040 o micca più tardi da u 2045".  

     

    Questa teoria rivoluzionaria, però, cuntene alcune dumande senza risposta chì lascianu qualchì inquietu. Per esempiu, i dati seranu largamente dispunibuli per cunnette questi cyborgs à e da l'internet in wireless? U pesu di tutta sta tecnulugia pruvucarà danni à i nervi è i tissuti?  

     

    Per quelli chì preferanu esse cumplettamente organici, sta teoria pò pare un pocu spaventosa. Ùn ci vole micca ancu un geniu per vede chì i preghjudizii ponu sviluppà trà quelli chì sò artificialmente rinfurzati è quelli chì ùn sò micca.   

     

    L'imaghjini populari di un cyborg hè spessu assuciatu cù Robo Cop o altri supereroi di l'anni 1980; è ancu, un cyborg hè urigginariamente definitu cum'è un esse fittiziu cù sia organicu è biomeccatronica parti. Sta definizione hè stata creata in l'anni 1960, quandu l'idea stessa di cumminà l'omu è a macchina era cusì stravagante chì i cyborgs anu da esse fittizi.  

     

    Tuttavia, a definizione di cyborg hà cambiatu cù u tempu, trasfurmendu a ficzioni in realità. A cyborg hè avà cunnisciutu cum'è, "Una persona chì u funziunamentu fisiulogicu hè aiutatu o dipende da un dispositivu meccanicu o elettronicu". Questu significa chì qualchissia cù un apparecchio acusticu o un membru proteticu hè cunsideratu cum'è un cyborg. Parechje persone diversamente capaci sò, dunque, digià cunsiderate cyborgs.  

     

    Dopu ci hè Jonathon Thiessen, un cyborg mudernu. "Sò abbastanza sicuru chì a mo testa vale più di e cure di certi persone", dice Thiessen mentre spiega e diverse parti non organiche chì sò mischiate in ellu. Cù una cumminazione di placcatura di metallu in a so mascella per via di una paleta fessura è parechji tubi di plastica, è ancu di impiantà un eventuale apparecchiu acusticu, Thiessen si adatta tecnicamente à a definizione di un cyborg.  

     

    Tuttavia, Thiessen ùn hà mai sentitu ch'ellu era qualcosa di più cà una persona media è l'idea di cunnette à l'internet o l'intelligenza artificiale ùn li piace micca cusì bè. "Quandu eru 12 anni, aghju avutu un apparecchio acusticu implantatu in mè per un paru d'anni è puderia avè bisognu di novu, ma ùn sò mai statu o seraghju un cyborg".  

     

    "Per esse onestu, ùn vogliu mai unisce a mo mente cù qualcosa, soprattuttu s'ellu implicava u mo apparecchiu acusticu", dice Thiessen. Spiega chì parechji di sti dispusitivi anu sempre scappatu di piccule batterie è altre parti intricate chì ponu rompe facilmente. Sì tutti simu cunnessi è qualcosa scappa di u putere o si rompe, quellu individuu diventerà più debule chè l'altri, o u corpu umanu seria cum'è quandu i dati di una persona sguassate in u so telefunu?  

     

    Thiessen ùn hè micca totalmente contru à u prucessu di mischjà l'omu è a macchina. Dopu tuttu, a tecnulugia l'hà aiutatu annantu à l'anni. Ellu mette in risaltu chì e persone cù i dispositi d'aiutu ùn si vedenu micca solu persone. À Thiessen, se a ghjente cunnetta à l'internet è cumincianu à fà a distinzione trà cyborgs è non-cyborgs, a parolla serà superata da novi preghjudizii.  

     

    Ancu Thiessen ùn dice micca chì ci sarà un muvimentu xenofobu cumpletu versu quelli chì anu parti meccaniche, ci saranu sicuramente assai cambiamenti in a manera chì a ghjente vede a biomeccatronica. 

     

    Thiessen ùn hè ancu d'accordu cù l'idea di Monte chì a transizione à un modu di vita cyborg serà liscia è faciule. "Usaria solu u mo apparecchiu acusticu per sente", dice Thiessen. Dopu cuntinueghja à dì chì a maiò parte di e persone chì anu bisognu di un dispositivu meccanicu o di un implante sò stati insignati chì hè solu per esse usatu cum'è destinatu. "U mo apparecchiu acusticu era per permette à u sonu di entre, cum'è i tubi. A cunnessione cù u podcast è a radiu seria fantastica, ma mi sò sempre amparatu chì ùn era micca un ghjoculu.  

     

    Imagine una nova generazione di individui chì trattanu i so membri protesi è altre macchine chì dà aiutu cum'è i so telefoni intelligenti. Thiessen cuntinueghja à parlà di quanti di sti articuli sò diventati dispunibuli per tutti avà è se aghjunghjemu Wi-Fi è dati à e parti protesi, u prezzu di queste parti crescerà in modu di sfida. "Mi ci vole circa dui paghe per pagà cumplettamente per un novu apparecchiu acusticu", dice Thiessen. Parla ancu di quantu era caru chì i tubi si mettenu in u capu è chì u metale si mette in a so mascella. Ùn pò micca imaginà quantu caru seranu parti di u corpu meccanicu se l'internet era aghjuntu à e parti.   

     

    Avà, u prublema più impurtante hè a visione di u futuru di Monte. Ci sò state parechje predizioni fallite di u futuru. Solu in u 2005, u LA Weekly hà publicatu un articulu chì spiega cumu nisuna nutizia o rivista ùn sopravviverebbe in Internet. Una citazione di l'articulu dichjara ancu chì "questa impresa di u situ web hè u tipu di fallimentu chì hè simplicemente insuperabile". Eppuru 10 anni dopu, u Huffington Post hè forte cum'è sempre. Malgradu avè una multitùdine di previsioni di tecnulugia, ùn ci hè micca sempre una risposta chjara o definita.  

     

    Ma simu tutti travagliati per nunda? Un rappresentante di l'Ampere di Guerra mette a fascinazione di Monte per i cyborgs in termini simplici: "Queste previsioni sò interessanti è capricciose, ma devenu esse trattate cum'è ficzioni". Continua dicendu cumu, "Avemu da trattà a predizione di questu omu cum'è u film Back to the Future". Sicondu u rapprisentante, pudemu aspittà stu futuru ideale, ma deve stà fermamente piantatu in a realità  

     

    Mara Juneau, un membru di Orthotics Prosthetics Canada, ùn pudia dà alcuna previsione vera solida o insight in a situazione per via di a cumplessità è l'incertezza di u futuru. U futuru pare incertu è parechje urganisazione ùn sò micca cumplettamente cunfortu cù l'idea di pruvà à trattà cù prublemi chì ùn esiste ancu micca.   

     

    Hè, però, sicuru chì u prublema di l'ibridi macchina-umani ùn và in nudda parte. Mentre cuntinuemu à avanzà e macchine è l'intelligenza artificiale, cumminendu i dui pare inevitabbili. Per d 'altra banda, ùn hè ancu chjaru per esse o micca l'omu cumminarà cù e machini à u puntu di diventà cyborgs di Monte. Forse u futuru hà da piglià una volta cumplitamenti imprevisu è pruduce qualcosa chì nimu di noi puderia avè mai sunniatu.