Cervelli superumani: u potenziale futuru di i dendriti

Cervelli superumani: u potenziale futuru di i dendriti
CREDITU IMAGE:  

Cervelli superumani: u potenziale futuru di i dendriti

    • Autore nomu
      Jay martin
    • Autore Twitter Handle
      @docjaymartin

    Storia completa (aduprate SOLAMENTE u buttone "Paste From Word" per copià è incollà in modu sicuru u testu da un documentu Word)

    Tutti avemu intesu parlà di quellu tropu spessu usatu chì noi l'omu avemu usatu solu una frazione di a nostra putenza cerebrale dispunibule - chì finu à u novanta per centu di a nostra materia grisa hè inutilizata. Questu hà purtatu à assai speculazioni nantu à cumu si pò manifestà - da un potenziale aumentu di l'intelligenza à a telepatia diretta - è di truvà modi per sbloccare stu suppostu percentualità dorme. 

     

    In u passatu, i neurologi è i neuroscientisti anu debunked questu cum'è un mitu urbanu (vede ccà). U "mitu di deci per centu" (frà altri persistenti affirmazioni) hè stata invalidata da a nostra crescente comprensione di cumu sò strutturate e nostre cellule di u cervellu, è cumu funzionanu. Ma chì s'ellu ci era veramente una pussibilità chì u cervellu pò esse più attivu di ciò chì pensavamu? È chì pudemu daveru sfruttà stu potenziale inutilizatu, fighjendu in un altru locu ? 

     

    Avemu longu stabilitu chì i putenziali d'azzione o l'impulsi nervi sò urigginati da u corpu di a neurona o di a cellula nervosa; sti impulsi sò tandu trasmessi à u neurone prossimu, chì sussegwentemente u focu è cusì. Scientisti di l'Università di California Los Angeles invece cuminciò à guardà e strutture ramificate fora di a cellula nervosa chjamata dendrite. Dendriti eranu simpricimenti vistu cum'è i cundutti passivi chì bridged these transmissions. Ma quandu i circadori anu monitoratu l'attività dendritica in i topi di laboratori cum'è sò stati fatti per curriri à traversu i labiritti, anu nutatu chì, fora di e trasmissioni generate da i neuroni, ci era ancu una attività aumentata in i dendriti stessi. 

     

    Ciò chì i scientisti anu scupertu era chì i dendriti, in fattu, generanu i so impulsi, è à ritmi finu à 10 volte più di quelli chì emananu da i corpi neuronali; questu significa chì i dendriti cuntribuiscenu attivamente à u prucessu di trasmissione. Inoltre, variazioni in i voltages di sti signali dendritici sò stati ancu vistu. A cellula nervosa hè comunmente paragunata à un computer digitale, induve u focu di l'impulsi nervosi hè binariu (tuttu o nunda) in natura. Sì i dendriti veramente generanu impulsi à diverse tensioni, questu significa chì u nostru sistema nervoso pò esse di natura più analogica, induve serve un scopu specificu, diversi segnali ponu sparà in diverse zone. 

     

    Tags
    Catigurìa
    Campu tematicu