Crispr/Cas9 gene editing accelera a ripruduzzione selettiva in l'industria agricula

Crispr/Cas9 gene editing accelera a ripruduzzione selettiva in l'industria agricula
CREDITU IMAGE:  

Crispr/Cas9 gene editing accelera a ripruduzzione selettiva in l'industria agricula

    • Autore nomu
      Sarah Laframboise
    • Autore Twitter Handle
      @slaframboise

    Storia completa (aduprate SOLAMENTE u buttone "Paste From Word" per copià è incollà in modu sicuru u testu da un documentu Word)

    L'allevamentu selettivu hà cambiatu drasticamente l'industria agricula annantu à l'anni. Per esempiu, u granu è grani d'oghje ùn pare nunda cum'ellu hà fattu quandu hà furmatu e civiltà agriculi antichi. Per mezu di un prucessu assai lentu, i nostri antenati anu sappiutu selezziunà dui geni chì i scientisti credi chì sò rispunsevuli di u cambiamentu chì vedemu in queste spezie.  

    Ma a nova tecnulugia hà dimustratu per ottene u stessu prucessu, tuttu cù menu tempu è soldi. Megliu ancu, ùn solu saria più faciule, ma i risultati seranu megliu! L'agricultori puderanu sceglie quali caratteristiche volenu avè in i so culturi o bestiame da un sistema di catalogu!  

    U mecanismu: Crispr/Cas9  

    In l'anni 1900, parechji novi culturi geneticamente mudificati emergenu nantu à a scena. Tuttavia, a scuperta recente di Crispr / Cas9 hè un cambiante di ghjocu cumpletu. Cù stu tipu di tecnulugia, unu pò destinà una sequenza genica specifica è cut and paste una nova sequenza in l'area. Questu puderia essenzialmente furnisce l'agricultori cù a capacità di sceglie esattamente ciò chì geni volenu in i so culturi da un "catalogue" di tratti pussibuli!  

    Ùn ti piace micca un trattu? Eliminate ! Vulete stu trattu? Aghjunghjite! Hè veramente cusì faciule, è e pussibulità sò infinite. Alcune di e mudificazioni chì pudete fà sò adattazioni per esse toleranti à e malatie o a siccità, per aumentà i rendimenti, etc.! 

    Cumu hè questu sfarente di l'OGM? 

    Organismu geneticu mudificatu, o GMO, hè una forma di mudificazione di geni chì implica l'intruduzioni di novi geni da una altra spezia per ottene e caratteristiche chì unu vole. Edizione genica, invece, hè cambiatu l'ADN chì hè digià per creà un urganismu cù un trattu specificu. 

    Ancu s'ellu ùn pare micca grande, hè impurtante per capiscenu e diffirenzii è cumu impactanu l'spezie. Ci sò parechji prospettive negative nantu à l'OGM, cum'è ùn sò micca cumunimenti guardati cù pusitivi da parechji cunsumatori. I scientisti chì cercanu di appruvà l'editazione di u genu Crispr/Cas9 per scopi agriculi credi chì hè assai impurtante per separà i dui per sguassà l'estigma intornu à l'editing geneticu di culturi è bestiame. I sistemi Crispr/Cas9 cercanu solu di accelerà u prucessu di ripruduzzione selettiva tradiziunale.  

    E di u bestiame ? 

    Forsi un òspite ancu più utile per stu tipu di prucessu hè in u bestiame. I porchi sò cunnisciuti per avè parechje malatie chì ponu aumentà a so rata di abortu è portanu à i primi morti. Per esempiu, u sindromu riproduttivu è respiratoriu di Poricine (PRRS) costa à l'Europeani quasi $ 1.6 miliardi di dollari annu.  

    Una squadra fora di l'Università di l'Istitutu Roslin di Edimburgo travaglia per sguassà a molécula CD163 implicata in a via chì provoca u virus PRRS. A so recente publicazione in u rivista PLOS Pathogens mostra chì questi porchi puderanu resistà bè à u virus.  

    In novu, l'opportunità per sta tecnulugia sò infinite. Puderanu esse aduprati per tanti meccanismi diffirenti chì diminuiscenu i costi per i agricultori è aumentanu a qualità di vita per questi animali.